Rezumat lucrare Rolul psihologului în intervențiile neurochirurgicale cerebrale cu pacientul treaz (mapping cortical). Prezentare de caz.
Autori: Buragă Constantin Vladimir1,4, Dobrin Nicolae2,4, Turliuc Dana Mihaela2,3,4
1 Psiholog, 2 Medic primar neurochirurg, 3Șef Lucrări Catedra de Neurochirurgie U. M. F. „Gr. T. Popa” Iași, 4Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. N. Oblu” Iași, Secția a II-a Neurochirurgie:
Background: În mod tradițional, intervențiile neurochirurgicale cerebrale cu pacientul treaz sunt efectuate atunci când sunt interesate ariile motorii primare şi ariile implicate în limbaj. Această procedură este cunoscută şi sub denumirea de Mapping (Intraoperative Brain Mapping).
Materiale și metodă: La finele anului 2013, o pacienta în vârstă de 60 de ani s-a adresat serviciului de neurochirurgie din cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Nicolae Oblu” Iași, cu o serie de acuze neurologice. În urma consultului neurochirurgical și a investigațiilor imagistice, se stabilește diagnosticul – proces expansiv intracranian fronto-temporal drept. Rezecția tumorii comportă riscul unei hemiplegii stângi ceea ce i-ar fi putut afecta motricitatea, autonomia și nu în ultimul rând calitatea vieții pacientei. Avându-se în vedere aceste considerente dar și complianța şi motivația sa, pacienta este acceptată pentru acest tip de intervenție. Un loc important în managementul mapping-ului cortical îi revine neuroanesteziei. Pentru succesul intervenției se practică anestezia generală intravenoasă cu propofol cu posibilitate de intubare/detubare intraoperatorie a pacienților și asociată în unele cazuri cu anestezia locala cu xilina 2%.
Protocolul neuropsihologic în cazul mapping-ului cortical impune stabilirea nivelului de bază prin evaluarea următoarelor domenii: orientare tempo-spațială, auto și allopsihică; memorie audio-verbală și vizuală, de lucru și de fixare; atenție; limbaj: fluență, comprehensiune și repetiție; analiză şi sinteză vizuo-spațială; testarea motricității grosiere și a motricității fine; senzitivitate: tactilă, vizuală, auditivă, proprioceptivă; funcții executive; dispoziția afectivă. Au loc două sesiuni de evaluare neuropsihologică: preoperator și postoperator.
Obiectiv: delimitarea leziunii de ariile elocvente şi cruțarea funcțiilor motorii.
Instrumente: Repeatable Battery for the Assessment of Neuropsychological Status (RBANS)
Baterie de probe computerizate din care au fost selectate următoarele teste: Tapping, Corsi Memory, Mental Rotation, Simple Reaction Time.
Interviu clinic semistructurat.
Electrical Neurostimulator Medtronic.
Protocolul neuropsihologic intraoperator a presupus întocmirea unei liste cu pașii şi sarcinile pe care pacienta trebuie să le execute în timpul operației. În principal, acte motorii exersate în ședințele ce s-au desfășurat anterior datei intervenției, în timp ce are loc o stimulare electrică de 2 – 6 mA a cortexului din aria perilezională.
Rezultate: Evaluarea neuropsihologică postoperatorie a evidențiat prezervarea funcțiilor cognitive globale şi a abilităților motorii, însă cu diminuare semnificativă (- 1 SD) a aptitudinilor vizuo-spațiale.
Concluzii:
1. Deși evaluarea neuropsihologică postoperatorie evidențiază unele deficite, pacienta nu a înregistrat dificultăți în executarea mișcărilor și în manipularea cu mâna stângă (controlaterală leziunii) a obiectelor uzuale.
2. Prin evaluarea aprofundată a stării generale a pacientului, a funcțiilor cognitive globale şi a abilităților verbale, psihologul are o contribuție importantă în selectarea pacienților pentru procedura de mapping cortical dar și la derularea sa intraoperator.
3. Diminuarea aptitudinilor vizuo-spațiale postoperator cu aproximativ o deviație standard dovedește implicarea emisferului drept în operațiile de analiză şi sinteză vizuo-spațială.
Cuvinte cheie: evaluare neuropsihologică, mapping cortical, neurostimulare electrică, arii elocvente.