Rezumat workshop Sala L – REiubiRE antidot a intoleranței iubirii

Ștefan Florin Badea, psihoterapeut hipnoză clinică ericksoniană

Maria Lili Iacob, psihoterapeut hipnoză clinică ericksoniană

Monica Răduț, psihoterapeut hipnoză clinică ericksoniană:

Uneori, pentru unii dintre noi, iubirea a avut acel efect „one tach learing”, ca atunci când un copil a mâncat peşte pentru prima oară, s-a îmbolnăvit şi nu mai doreşte să consume acest aliment, poate, pentru întreaga viaţă. Indiferent de ce i se povesteşte despre importanţa acestui aliment, de preparatele delicioase ce provin din acesta, el îl refuză ca aliment propriu-zis. Când îl întâlneşte mascat în diverse reţete sofisticate este încântat neştiind că tocmai peştele, alimentul de care se fereşte, este ingredientul care dă atâta savoare acelui preparat culinar. Desigur, dacă află de existenţa peştelui în acel preparat şi acela poate fi eliminat din lista celor „mâncabile”.

Iubirea, în toată splendoarea şi nobleţea ei poate lăsa răni adânci, cicatrici vizibile şi invizibile, poate mutila. Poate fi tradusă prin discriminări, stereotipuri, prejudecăţi. Relaţii imposibile, iubiri neîmpărtăşite, trădări şi alte asemenea ne pot face să devenim suspicioşi, să ridicăm garda şi să respingem iubirea de fiecare dată când revine. Iubirea revine.

Fără a ne considera experți într-ale iubirii, propunem o strategie prin care să diminuăm efectele nedorite pe care le poate avea asupra noastră o intoleranță a iubirii. Prelucrarea psihoterapeutică va fi prin integrarea unei transe hipnotice a poveştii traumatizante într-o poveste cu final fericit. Prin aplicarea unei tehnici regresive ne putem întoarce în timp, la modul metaforic desigur, până într-un moment în care problema nu exista, evenimentul traumatizant nu a avut loc (norii erau pufoşi, iepuraşii erau roz, etc.). Momentul acesta va fi ancorat împreună cu sentimentele pozitive existente şi conştientizarea resurselor pe care le considerăm demult epuizate. Resursele nu au mai fost folosite dar le avem tot timpul în sufletul nostru. Cu acest „bagaj” pornim către AICI ŞI ACUM trecând prin momentul traumatizant fără a permite de această dată să-l mai pierdem. Sugestii posthipnotice pentru creşterea stimei de sine, redarea încrederii în ceilalţi şi pentru o mai mare deschidere vor veni odată cu revenirea din transă.

Propunem această REsuscitaRE a iubirii recadrând-o în RE IU BI RE anihilându-i intoleranța.